Profesorul Isaak Drobinski - unul dintre marii cercetători în domeniul patologiilor infecțioase

Istoria Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, de la fondare și până în prezent, a cunoscut numeroase somități care au contribuit la dezvoltarea învățământului medical și farmaceutic din Republica Moldova. Printre fondatorii și promotorii educației medicale la Chișinău a fost și profesorul universitar Isaak Drobinski, doctor habilitat în științe medicale. În data de 18 martie marcăm 110 ani de la nașterea ilustrului savant.

Născut în orașul Odesa, Ucraina, într-o familie de intelectuali, Isaak Drobinski a absolvit, în 1933, Facultatea de Medicină Preventivă a Institutul de Medicină din orașul natal. A fost repartizat în calitate de medic bacteriolog la Institutul de Bacteriologie din Odesa, iar un an mai târziu revine la Alma Mater în funcția de asistent universitar la Catedra de boli infecțioase a Institutului, până în 1941. Concomitent, deține și postul de șef al Laboratorului de cercetare a infecțiilor intestinale la Institutul de Microbiologie și Epidemiologie din Odesa, fiind preocupat de problemele medicinei militare și a infecțiilor intestinale. 

În anul 1934 a publicat primul său articol științific Utilizarea clorului gazos în tratamentul şi profilaxia tusei convulsive, în revista „Epidemiologie”. Un ani mai târziu, apare al doilea articol în revista „Igiena muncii şi tehnica securităţii” cu titlul Despre intoxicațiile habituale cu cloropicrină, iar în 1936 a ieșit de sub tipar cea de-a treia lucrare – Utilizarea antagonismului microbian în lupta cu dizenteria în condiţii de război. În luna aprilie 1939, Isaak Drobinski susține cu succes teza de doctor în științe medicale cu tema „Arma bacteriologică și antigazul ca remediu de protecție antibacteriană”, la Academia Militară Medicală din Sankt Petersburg, Federația Rusă. Până în anul 1941, tânărul cercetător a reușit să publice 22 de lucrări ştiinţifice.

Participant și veteran al celui de-al Doilea Război Mondial, I. Drobinski exercită diferite funcții și ocupă mai multe posturi militare. Totodată, în acea perioadă efectuează ample cercetări științifice, reușind să publice 19 articole privind medicina militară.

În 1946, fiind colonel al Serviciului medical militar, a fost demobilizat și angajat în calitate de conferențiar la Catedra de boli infecțioase a Institutului de Medicină din Odesa. La scurt timp, a fost transferat la Institutul de Medicină din Donețk, unde timp de opt ani conduce Catedra de boli infecțioase. În această perioadă cercetează problema rickettsiozei hamazoide sau veziculiforme și paralel, continuă să studieze infecțiile intestinale. Fiind un profesionist experimentat, la sfârşitul războiului, profesorul Drobinski participă, în premieră, la expediţia de studiere a febrei hemoragice de Crimeea, care a izbucnit în unităţile militare şi în rândul populaţiei.

În 1953, profesorul I. Drobinski publică prima sa monografie „Portajul de bacili și combaterea acestora” – o lucrare cu răsunet în lumea medicală, fiind tradusă și în limba română (în 1956). În opinia prof. Boris Ugriumov, „în această carte este prezentă alianța clinicii cu microbiologia, iar autorul și-a demonstrat aptitudinile în multiple discipline conexe”. Fiind medic clinician infecționist, profesorul I. Drobinski era competent și în domeniile: bacteriologie, virusologie, imunologie și  biochimie.

La Institutul de Stat de Medicină din Chișinău profesorul Isaak Drobinski a activat din 1956 și până la sfârșitul vieții sale, unde a condus Catedra de boli infecțioase. Continuând activitatea ştiinţifică, a elucidat diverse aspecte clinice, de diagnostic, diagnostic diferenţial, de terapie şi profilaxie a: febrei tifoide, febrelor paratifoide, dizenteriei, salmonelozei, escherichiozei, lambliazei, toxiinfecţiilor alimentare și a diferitor rickettsioze. În 1961 reușește să publice, pentru prima dată în Republica Moldova, o lucrare despre toxocaroza la pisici şi la om. Studiile savantului Drobinski în domeniul parazitologiei au fost înalt apreciate, fiind calificat de către contemporani drept un ilustru cercetător al maladiilor umane cu focalitate naturală. În domeniul zooantroponozelor, savantul a publicat 52 de lucrări științifice. 

Studiind problema rickettsiozei hamazoide, cercetătorul Drobinski a editat 34 de lucrări științifice, ce au fost incluse în monografia „Rickettsioza hamazoidă” (1962), pe baza căreia susține, în 1964, teza de doctor habilitat în științe medicale, iar în anul următor i-a fost conferit titlul didactic de profesor. 

Paralel cu investigațiile științifice în domeniul bolilor intestinale și rickettsiozelor, studiază problema hepatitelor virale. Rezultatele cercetărilor efectuate au fost incluse în monografia  „Rickettsioza hamazoidă” (ediția a II-a, în 1963). În problema hepatitelor virale au fost publicate circa 100 de lucrări științifice, inclusiv monografia „Hepatitele virale acute ” (1972). 

Pe parcursul activității sale științifice și pedagogice, Domnia Sa a publicat 275 de lucrări științifice în domeniul patologiei infecțioase care, și astăzi, servesc la studierea diferitor maladii. Sub conducerea profesorului I. Drobinski au fost susținute 32 de teze de doctor și de doctor habilitat în științe medicale.

Isaak Drobinski a fost un savant renumit, un lider cu calități morale ireproșabile și un pedagog de vocație. Prelegerile sale aveau un farmec aparte inspirând și motivând tinerii să studieze cu mult interes materialul didactic, îmbinat cu rezultate științifice de actualitate. Modelul de activitate, erudiția și talentul pedagogic constituie un exemplu elocvent pentru toți discipolii care i-au studiat cercetările și lucrările, dar și pentru generațiile ulterioare de medici.

Profesorul Drobinski era renumit nu doar în Republica Moldova, dar şi în străinătate. Întotdeauna se grăbea să facă bine tuturor – şi celor suferinzi, şi celor sănătoşi. Mulți îl cunoșteau drept „profesorul zburător”, deoarece a efectuat 1300 de zboruri în serviciul aviaţiei sanitare, despre care au comentat pe larg ziarele Pravda şi Chişinău. Gazeta de seară. În acest sens, a primit o telegramă de felicitare de la Ministerul Sănătăţii al fostei Uniuni Sovietice. 

Până la sfârșitul vieții, profesorul Isaak Drobinski s-a aflat în fruntea Societății Republicane a Infecționiștilor și Protozoologilor, a fost membru al Consiliului științific al Ministerului Sănătății, membru al Consiliului științific al Facultății și al Institutului de Stat de Medicină din Chișinău, al conducerii centrale unionale a Societății Infecționiștilor și Protozoologilor și a celei din domeniul hepatitelor virale. Mulți ani a fost specialist principal  în domeniul bolilor infecțioase al Ministerului Sănătății.

Pentru activitatea sa prodigioasă în domeniu, profesorul Isaak Drobinski a fost apreciat cu ordinele Steaua Roșie, Apărarea Patriei, gradul II, medaliile Veteran al muncii și Veteran de război, și cu alte distincții. 

Distinsului profesor Isaak Drobinski a încetat din viață la 17 mai 1982, la vârsta de 71 de ani, dar tot ce a cunoscut și a deținut mai valoros – numeroasele cercetări, omenia și înțelepciunea – a transmis studenţilor, discipolilor și medicilor, în beneficiul sănătății oamenilor.